Interviuri
Din seria Scriitori români în exil : De vorbă cu Titus Bărbulescu. Interviu realizat de Cornel Nistea cu profesorul și scriitorul Titus Bărbulescu (Paris, 27 iunie 2009), aparut īn revista Discobolul, octombrie-noiembrie-decembrie 2009
„Eram şi mai sunt încă de părere că a avea un singur cititor român sau un singur student străin care învaţă limba română merită să scrii în limba română şi asta – atunci şi acum – măcar pentru a dovedi că România nu este moartă, ci doar provizoriu reprimată, că inteligenţa celor care au avut şansa să scape de represiune se poate exprima în româneşte şi poate depune mărturie despre fraţii condamnaţi la tăcere.”
Cititi interviul...
Din seria Scriitori români în exil : Un exerciţiu al independenţei şi de stăpânire a fricii
Interviu realizat de Cornel Nistea cu scriitorul Dan Culcer (Paris), apărut în revista Discobolul, iunie 2007
„Nu ezit să precizez aici că nici într-un caz nu mă consider disident. Aş fi putut poate să joc acest rol cu cei care se zvonea în 1990 că au fost aşa ceva”.
Cititi interviul...
Din seria Scriitori români în exil : Azilul politic şi coşmarul securităţii
Interviu realizat de Cornel Nistea cu scriitorul şi criticul literar Titu Popescu (Germania), apărut în revista Discobolul, iunie 2007
Exilul - „A fost expresia unei revolte totale, atît în ceea ce priveşte microclimatul în care vieţuiam, cât şi împotriva macroclimatului distrugător care făcea ravagii pe atunci în întreaga ţară.”
Cititi interviul...
Interviu cu cântăreţul de muzică populară Ionuţ Fulea
realizat de Cornel Nistea în cadrul anchetei revistei Discobolul desfăşurate sub genericul "Spiritualitate populară şi actualitate"
Revista Discobolul îşi propune să sondeze fenomenul spiritualităţii populare româneşti în prezent din perspectiva unor oameni avizaţi, personalităţi şi mesageri remarcabili ai cântecului popular, făcându-se referire şi la manifestări care valorifică obiceiuri şi datini străvechi, chiar dacă acestea şi-au pierdut funcţia ritual-magică, evocată însă de spectacolul purtător al unui mesaj mai degrabă cu funcţie estetică.
Cititi interviul...
Scriitori români în exil
interviuri cu Titus Bărbulescu, Virgil Tănase, Bujor Nedelcovici, toţi trăitori în Paris
În anul 2004, revista Discobolul a acceptat propunerea mea de a aduna opiniile unor scriitori români care au ales sau au fost nevoiţi să trăiască în exil. Am formulat atunci o serie de întrebări, nu cele mai fericite în opinia unora, mai puţin nefericite în opinia altora, adresate unui număr de 16 scriitori, la care au răspuns doar 4, câţiva dintre domniile lor justificându-şi refuzul că au vorbit şi au scris cu alte ocazii despre această problematică şi ne-au sugerat că nu au plăcerea s-o mai facă. După cum era de aşteptat, primul care a răspuns solicitării noastre a fost scriitorul german de origine română Hans Bergel, pe care îl urmărisem cu câţiva ani mai devreme într-un dialog cu studenţii de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia şi căruia i-am pus întrebări punctuale.
Cititi interviurile...
In cautarea sensului suferintei
interviu cu parintele Ioan Iovan
Parintele Ioan Iovan de la Manastirea Nasterea Maicii Domnului de la Recea a intrat de mult în legendã. În cercurile ortodoxiei române este un adevãrat mit. De-o cuviosie si de-o modestie uneori stânjenitoare si o sinceritate vecinã cu inocenta, pãrintele Ioan, ajuns la vârsta de 76 de ani [la momentul luãrii interviului, n.n.], respinge aura de martir ce i se face, preferând sã rãmânã monahul care urmeazã calea mîntuirii lui Iisus Hristos, si duhovnicul totdeauna bucuros sã asculte si sã aline suferintele celor care-l cautã si-l cerceteazã.
Constient cã istoria neamului trebuie rescrisã asa cum a fost pentru cunoasterea adevãrului, pãrintele Ioan a acceptat, nu fãrã retinere, sã conversãm despre anii grei de dictaturã comunistã si suferintã, uneori confesându-se în starea de emotie a celui care retrãieste drama unei existente curemurãtoare, a calvarului din temnitele si lagãrele de exterminare a fruntasilor natiunii române care se împotriveau instaurãrii în România a structurilor comunismului de import si care mai apoi s-a manifestat cu o perfidie si o violentã ce au întrecut si cele mai sumbre previziuni.
Pentru cã memoria ne însealã de prea multe ori, cu timpul faptele estompâdu-se pânã la disparitia lor din mintea noastrã, am solicitat pãrintelui Ioan câteva mãrturisiri despre ceea ce s-a întâmplat cu sine, cu detinutii politici în puscãriile comuniste pe unde l-a purtat destinul, dar si cu natiunea românã rãvãsitã si bulversatã de evenimentele surprinzãtoare care scãpau rationalului, dacã dupã Revolutia din decembrie 1989 perdelele beciurilor Securitãtii si-ale puscãriilor au cãpãtat o oarecare transparentã.
Cititi interviul...
Şi monştrii au ceva sensibil de om în ei
interviu cu scriitorul german de origine română Hans Bergel
„Fără procesul permanent de clarificare şi stimulare al scrisului, mi-aş fi pierdut controlul asupra unei vieţi în parte aventuroase.”
Cornel Nistea: Stimate domnule Hans Bergel, dorim să vă punem câteva întrebări privitoare la parcursul existenţial al omului şi scriitorului născut la Râşnov în 1925 şi emigrat în Germania, din 1968 trăitor la Munchen. Mai întâi vă rugăm să ne spuneţi ce simte un scriitor, ce reacţie are când i se ia libertatea. Se deosebeşte reacţia sa de a celorlalţi oameni dintr-un sistem ce guvernează prin instrumentele specifice dictaturii, a dictaturii comuniste?
Hans Bergel: În nuvela „Prinţul şi bardul” (1975), pentru care am fost condamnat în 1959 la 15 ani de muncă silnică şi temniţă grea, bardul în spune prinţului: „Sunt liber, chiar dacă mă pui în lanţuri”. Desigur, pierderea libertăţii fizice este o schimbare substanţială în viaţa omului. Dar acela care nu permite să i se răpească libertatea interioară, cea spirituală şi morală, devine intangibil. El va fi mereu acela care, de dragul libertăţii are şi curajul revoltei. În comunism, printre condamnaţii politici din toate profesiunile şi păturile sociale, am întâlnit această capacitate de libertate interioară. Ea era forţa de care toţi cei aflaţi la putere se temeau cel mai mult, cea care a condus la victoria istorică, este potenţialul de care trebuie să se teamă toţi dictatorii.
Cititi tot interviul...